Traim o viata doar pentru a alterna si a schimba o strare, o senzatie in detrimentul alteia, care la randul ei in foarte scurt timp va deveni si ea invechita si va fi nevoie sa o schimbam, toate starile intr-un final se rezuma la doua, bine si rau sau corect si gresit, evident in limita relativitatii, deoarece un bine de azi poate fi un rau de maine. Paradoxurile astea care ne infrumuseteaza viata si ne scapa de rutina, tot odata ne impotmolesc si involuntar tot spre rutina duc, e legea asta a alternantei, poate ca o avea ea deja o denumire insa eu prefer sa-i zic asa. Dar intr-un coltisor ascuns, cumincior asteapta un mare "+" al acestei alternante, plus numit "omul din greseli invata", dar cu o mica corectare invata el si din foloase :D. Plutim, mergem, lunecam, ne lasam tariti sau impinsi, purtati de vant oricare nu am face-o in permanenta alternam, ca intr-un final toata multimea asta de cuvinte stalcite si intortocheate sa se rezume la ceva foarte simplu, tendinta de a fi perfect, dorinta aceasta de perectionare .

p.s. ma bucur foarte mult ca am revenit :D :* tuturor vizitatorilor